Asociatia Producatorilor de Polistiren Expandat din Romania (ROMEPS) se preocupa termoizoconstant de protejarea consumatorilor prin informarea acestora asupra caracteristicilor tehnice ale polistirenului expandat utilizat pentru lucrarile de reabilitare termica. In acest sens, ROMEPS ofera o serie de sfaturi legate de realizarea corecta a termoizolarii si, totodata, prezinta o serie de avantaje pe care le poate aduce cu sine o izolatie eficienta.
“Termoizolarea locuintei se realizeaza, de obicei, prin pozitionarea termoizolatiei pe fata exterioara a peretilor. Astfel, suprafata locuintei nu se reduce, iar casa beneficiaza de o tratare unitara, precum si de o protectie continua, in scopul eliminarii puntilor termice. De asemenea, termoizolarea fatadei unei case cu polistiren expandat contribuie la protejarea peretilor de ciclurile inghet – dezghet, la reducerea substantiala a pierderilor de caldura, precum si la mentinerea temperaturilor din interior in limitele confortului termic, pe timp de vara”, a declarat Delia Filip, director executiv ROMEPS.
Cum se termoizoleaza corect fatada unei locuinte
Punerea corecta in opera a sistemului compozit de izolare termica la exterior (ETICS) se bazeaza pe aplicarea placilor din polistiren expandat ignifugat de fatada ca strat termoizolant, fixate prin lipire (cu un adeziv special pentru polistiren) si mecanic (cu ajutorul unor dibluri), protejat cu un strat de armare compus din plasa de armare inglobata intr-un material de spaclu elastic si finisat cu un strat protector hidrofug si de tencuiala subtire, realizat din materiale minerale cu liant acrilic, silicatic sau siliconic, dupa caz. Se poate aplica pe toate suporturile minerale, pe caramida plina si cu goluri, BCA, pereti de beton prefabricat, tencuiala si alte suporturi minerale.
Pasii necesari pentru executarea propriu-zisa a lucrarilor sunt urmatorii:
• Lipirea placilor termoizolante
Pentru lipire se foloseste adezivul pentru polistiren sau masa de spaclu.
• Dibluirea
Pentru asigurarea unei ancorari mecanice suplimentare, placile termoizolante se dibluiesc, utilizand dibluri din material plastic de tip DSH 10 K, (trei dibluri /placa), la 24 de ore dupa lipirea placilor.
• Spacluirea si armarea
Pentru spacluire se foloseste masa de spaclu, iar pentru armare plasa din fibra de sticla de minim 145 gr/ mp densitate. Dupa min. 24 de ore de la lipirea placilor de polistiren si min. 12 ore de la spacluirea capetelor diblurilor, se face o slefuire a placilor de polistiren. Se asigura o planeizare suplimentara a suprafetei obtinute in urma placarii cu polistiren. Daca timp de doua saptamani nu se aplica stratul de armare, placile vor trebui din nou slefuite si curatate de impuritati.
• Aplicarea finisajului – grund si tencuiala
Grundul este folosit ca amorsa, atat pentru tencuiala decorativa de fatada, cat si pentru tencuiala de soclu. Pentru evitarea aparitiei imbinarilor in campul finisat se recomanda aplicarea continua pe fasii orizontale, in scara, de sus in jos.
Poate cel mai important aspect de care trebuie sa se tina cont in termoizolarea locuintei este polistirenul expandat folosit. Alegerea unui polistiren expandat necorespunzator poate aduce o serie de dezavantaje.
“Din aceasta categorie fac parte produsele cu denumiri alese special pentru inducerea in eroare a clientilor, ce fac referire la performantele polistirenului, produsele producatorilor fara capacitate de implementare a normativelor impuse de Uniunea Europeana, polistirenul care nu are specificate valorile pentru coeficientul de transfer termic, rezistenta la compresiune si rezistenta la tractiune”, a mai spus directorul executiv al ROMEPS.
Avantajele termoizolarii cu polistiren expandat
Odata ce sunt luate in calcul toate aceste aspecte, locuinta poate beneficia de o serie de avantaje:
• placile de polistiren sunt usoare, drept pentru care structura de rezistenta a cladirii nu este afectata;
• costuri reduse, atat pentru materiale, cat si pentru manopera;
• asigurarea unui confort termic superior iarna;
• imbunatatirea microclimatului interior vara, in principal prin marirea stabilitatii termice, dar si prin luarea unor masuri de reducere a efectelor insoririi excesive;
• reducerea necesarului anual de caldura folosit pentru incalzirea imobilelor;
• reducerea emisiei de gaze cu efect de sera, prin micsorarea consumului de combustibili aferent energiei consumate de locuinta.
1. Polistirenul arde. Fals!
Polistirenul nu se aprinde, acesta doar se topesete.
Chiar daca nu se aprinde sub actiunea directa a focului, orice material se topeste, la o anumita temperatura. Inclusiv titanul! Acesta se topeste la 1668°C. In situatia nefericita a declansarii unui incendiu, temperatura ajunge la 3000°C si topeste totul in calea sa. Astfel rezistenta la foc a polistirenului devine o falsa problema.
Exista si materiale care sunt prezente in casele noastre si care, intr-adevar, se aprind si ard cu flacara deschisa. Un exemplu este lemnul, care se aprinde la 260°C.
* Important:
Polistirenul pentru izolatii se fabrica din materie prima ignifugata, ceea ce inseamna ca, odata cu eliminarea sursei de foc, polistirenul inceteaza a se topii in maxim 4 secunde.
2. Cladirile placate cu polistiren nu “respira”. Fals!
Cladirile “respira” doar atunci cand sunt aerisite.
Microclima si confortul dintr-o incapere depind in proportie de 98% de o ventilare corespunzatoare, NU de materialul termoizolant care se afla la exterior. De materialul termoizolant depinde doar economia la plata facturilor pentru incalzirea locuintei.
* Ce trebuie sa stiti:
Capacitatea de permeabilitate la vapori a polistirenului nu influenteaza microclima din incapere. Umiditatea mare si consecintele acesteia (pereti umezi, mucegai, igrasie) sunt rezultatul unei ventilari precare.
3. Polistirenul nu rezista in timp. Fals!
Polistirenul este un material termoizolant foarte rezistent in timp, ecologic si usor reciclabil.
Polistirenul expandat a fost produs pentru prima oara in anul 1952. Acesta a fost folosit in premiera ca material termoizolant in anul 1955, chiar pentru acoperisul fabricii unde a fost produs. Pentru renovare, acoperisul a fost demontat 31 de ani mai tarziu, in 1986. In urma examinarii, s-a observat ca polistirenul nu si-a modificat dimesiunea sau consistenta, nu s-a deformat, fiind gasit in stare excelenta.